Lună: Ianuarie 2015

Începutul Triodului. Duminica vameşului şi a fariseului

Duminica aceasta intrăm într-o perioadă aparte a anului liturgic- timpul Triodului, perioadă mai intensă de pocăinţă, rugăciune şi de nevoinţă (intrăm în curând în cele 7 săptămâni ale Postului Mare). E un timp dificil, dar şi o perioadă frumoasă din an- pentru că tot ce se întâmplă în biserici în această perioadă, rugăciunile specifice, cântările, atmosfera, sunt menite să ne scoată din ritmul şi din logica timpului normal, să ne forţeze să gândim cu o cugetare care nu este una pământească. „Mintea cea mai presus de minte”- pe care ne îndeamnă Biserica să o dobândim, parcă prinde înţeles mai bun […]

Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur

Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur Astăzi Biserica din Răsărit i-a cinstit pe trei mari ierarhi şi teologi din a doua jumătate a veacului al IV-lea, personalităţi de mare forţă teologică, culturală şi duhovnicească cărora întreaga Creştinătate dar mai ales noi, răsăritenii, le datorăm un fel de a gândi credinţa, de a o înţelege, de a te ruga ei. Din păcate am ajuns să tot cinstim pe Sfinţi fără să îi mai citim, să îi cunoaştem, să înţelegem de ce ei au fost consideraţi, de-a lungul veacurilor, repere pentru conştiinţa vie a Bisericii. […]

Condamnarea penală pentru negarea Holocaustului?

Chiar nu înţeleg cum se poate pedepsi cu închisoarea un delict de opinie. Sunt oameni suficient de cretini să creadă că de fapt lagărele naziste erau tabere de vacanţă, că Holocaustul nu a existat, că nazismul a fost o ideologie chiar bună şi că Hitler a fost un mare conducător. Aşa cum sunt oameni suficient de cretini să creadă că ideologia comunistă e ok, Stalin a fost „părintele popoarelor” şi gulagul este o născocire capitalistă. Aşa cum sunt oameni suficient de cretini care să creadă că lumea este victima războiului dintre serpilieni, gorilieni şi nu mai ştiu ce. Dar prostia […]

Bretanion- o istorie constănţeană

Pe 25 ianuarie Martirologiul roman şi calendarul ortodox român menţionează pe un sfânt episcop al Tomisului, Bretanion. Care este povestea ce l-a făcut pe Bretanion celebru în epoca sa şi care ar trebui să îl facă un exemplu şi un erou pentru episcopii creştini din timpurile noastre, dar şi un personaj cheie pentru constănţeni? Ne aflăm în Imperiul Roman, în a doua jumătate a secolului al IV-lea. Creştinismul ieşise din catacombe dar intrase în epoca marilor dezbateri doctrinare şi a tensiunilor-ce deveneau foarte uşor politice- presupuse de acestea. Dezbaterea care frământa pe romanii acelor vremuri era cea cu privire la […]

Zaheu Vameşul şi spontaneitatea lui Dumnezeu

„Şi a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, pentru că şi acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască pe cel pierdut.” Cu Evanghelia de duminica aceasta, rânduiala bizantină ne pregăteşte pentru timpul special în care vom intra odată cu duminica viitoare: perioada Triodului- timp special de pocăinţă, cercetare a cugetului şi întoarcere spre Dumnezeu, timp pregătitor pentru misterul pascal. În această Evanghelie facem cunoştinţă cu un om bogat, având o meserie ce presupunea (şi încă presupune) îmbogăţire necinstită, dar şi colaborare cu oprimatorul propriului popor (evreii erau […]

156 de ani de la apariţia Statului român.

Statul român este unul relativ tânăr. El a apărut, acum 156 de ani, la 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza pe tronurile Moldovei şi Ţării Româneşti. Locul de naştere al României este un mic hotel din centrul istoric al Bucureştiului, Hotel Concordia, ajuns apoi victimă a dezinteresului şi combinaţiilor imobiliare postdecembriste. Rezultat al unui joc politic inteligent, în care „năşită” de Franţa lui Napoleon al III-lea Bonaparte (căruia îi datorăm, la rigoare, existenţa), clasa politică din Moldova şi Valahia au păcălit puterile europene, punându-le în faţa faptului împlinit: un nou Stat, doar formal vasal Imperiului […]

Ipocrizia ecumenistă

Opt zile din luna ianuarie a fiecărui an, se organizează o sarabandă a ipocriziei: Octava de rugăciune pentru unitatea creştinilor. Desigur, nu e deloc un lucru rău ba chiar e mai mult decât recomandabil ca toţi creştinii să se roage pentru oprirea dezbinării din credinţă şi toţi să fim una, precum Hristos şi cu Tatăl, Un Dumnezeu sunt. Problema apare atunci când rugăciunea pentru unitatea creştinilor se transformă într-o înşiruire de evenimente ipocrite, chiar prilejul unui soi de concurs între diverse aroganţe confesionale. Eu sunt pentru unitatea creştinilor dar nu sunt pentru ce se înţelege acum ca fiind ecumenism. Cred […]