Creștinism ironic și răutăcios?

Acum un an scriam pe Facebook că îmi doream, între altele, ”Să fiu mult mai creştin, conservator, ironic, răutăcios şi nonconformist.”
Postarea a redevenit, printr-o întâmplare tehncă , de actualitate- de unde și o serie de comentarii intrigate: de genul ”cum poți fi creștin și ironic?” sau ”creștin și răutăcios”?
Nu pot să nu mă întreb de ce s-a lipit de oameni imaginea creștinului ”serios”, lipsit de simțul umorului, care nu știe să fie ofensiv, conformist și moralist, plictisitor și de o superioară blazare?
Înțeleg, o parte din vină este imaginea pe care chiar Biserica și-a creat-o ca instituție. Limbajul de lemn bisericesc este cel puțin îngrozitor iar majoritatea zdrobitoare a predicilor din biserici arată nu doar o groaznică blazare intelectuală dar și lipsa unei credințe vii din partea clericilor respectivi.
Acest lucru este valabil la ortodocși și catolici. Dar nici predicile de vânzători de tigăi ale creștinilor neoprotestanți nu sunt mai breze.

O altă parte din vină este moralismul acesta stupid, puritanismul ieftin, care înlocuiește forța Creștinismului cu rețete de mântuire de genul ”faci fapta X, ai parte de pedeapsa sau răsplata Y sau Z”. Stupid, stupid, dar confortabil pentru lenea intelectuală….
Însă dacă citim Biblia și istoria Creștinismului vedem că Dumnezeu nu este un ”cod penal” moralist și nici vreun idol impersonal. Este Treime de Persoane care sunt drepte și iubitoare, care crează și distruge, care decide și regretă propriile decizii, căreia i se face milă și își schimbă judecățile din milă.
De asemenea vedem un Creștinism viu, nu o instituție moartă, dogmatistă și blazantă așa cum tot încearcă să o transforme unii birocrați de se cred clerici…. Creștinismul nu este nici măcar o relgie (care te leagă de forme) ci este Libertatea cu L mare (și cu toare responsabilitățile și riscurile presupuse de aceasta).
Ironie? Citiți pe Apostolul Pavel și veți vedea ironie mușcătoare și răutăcioasă. Citiți predica ironică a lui Grigorie de Nazianz la adresa hobby-urilor teologice ale constantinopolitanilor. Citiți multe din apoftegmele patericale care sunt pline de inteligent umor, de inteligentă ironie dar și de împunsături dureroase la adresa celor ce greșesc.
Creștinismul este viață, nu un ”pindalion” sau ”drept canonic” plin de reglementări care inhibă viața și libertatea.

maici

Anunțuri


Categorii:Polemică, Teologie

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: