Un gând despre politichia valahă şi victimele ei- membrii de partid

Cum se apropie o moţiune de cenzură a PNL, atmosfera pe Facebook începe să miroasă urât. Se fabrică o atmosferă din asta, de război, în care ura „sfântă” contra lui Victor Ponta şi a „comuniştilor” este promovată pe toate căile şchioape intelectual şi moral.
Oameni altfel normali la cap se transformă în postaci disperaţi, doresc moartea premierului, prăbuşirea guvernului şi, desigur, spânzurarea lui Iliescu de primul stâlp, urmată de judecarea lui de către procurorii DNA.

Înainte atmosfera aceasta mă întrista. PNL, partidul în care am intrat acum 5 ani de zile şi în care discutam despre Brătieni, liberal-conservatorism, Bucureştiul de altădată, cum se face o „marghilomană” bună şi care ar trebui să fie natura relaţiilor între Biserică şi Stat, a devenit o bălăceanca electorală, cu isteroizi imorali, care ling unde au scuipat, scuipă unde au lins şi ….ne iau de proşti.
Acum, recunosc, mă amuză…. Semn că depăşesc şi ultimele manifestări de sentimentalism politic. Plus că, să fim serioşi, când iei distanţă faţă de pasiunile politice, după primul moment de crâncenă dezamăgire, vine dezamăgirea veselă, a la Caragiale.
În definitv, recunoaşteţi şi voi, e ceva iremediabil comic în efortul disperat al unor membri de partid penelişti- oameni cumsecade, care cel mai probabil nu se vor alege cu nimic de pe urma venirii PNL la putere- de a îl vedea pe Cătălin Predoiu prim-ministru.
Măcar pe vremea când eram eu penelist, speranţa era că vom avea un premier spălat ca Tăriceanu, iar leadership-ul partidului conţinea nume ce ascundeau în spate şi multă inteligenţă şi personalitate. Lucru valabil şi pentru PDL-ul sau PSD-ul de atunci.
Dar acum? Să îţi compromiţi relaţii cu prieteni, imaginea publică, statutul intelectual pentru oameni de talia lui Vasile Blaga, Alina Gorghiu şi Cătălin Predoiu?

Cât despre PSD, poate că nu cunosc eu bine partidul, dar nu am văzut niciodată în online reacţiile pe care le văd la postacii PNL. Postacii PSD şi electoratul captiv al social-democraţilor este unul molcom şi neconvins de lozinci- pe care le repetă fără nicio pasiune.
PSD nici nu a marşat pe ideea aceasta, a „luptelor sfinte”- cu o singură excepţie, cea a luptei anti-Băsescu (deşi şi acolo vocaţia cruciată a pesediştilor a fost cu mult depăşită de pasiunea anteniştilor şi a liberalilor….care se pupă acum cu pedeliştii, dar nu roşesc :p).
PSD a marşat- cu relativ succes (sunt şi vor rămâne cel mai mare şi mai stabil partid din România)- pe tema ideii de stabilitate. Lozinca lor reală este „Un partid pentru liniştea dumneavoastră”. O lozincă care, recunosc, ajunge mult mai uşor la mintea şi sufletul meu, decât isteria campaniilor negative. Poate că am îmbătrânit. Sau poate doar m-am maturizat…

Anunțuri


Categorii:Polemică, Politică

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: