BOR: începutul sfârşitului?

Guvernul Cioloş a decis ca în proiectul de buget să nu mai fie alocaţi bani pentru construcţia şi reparaţia de lăcaşuri de cult.
În schimb, statul va continua să bugeteze parţial salariile personalului clerical.
Ştirea este foarte importantă pentru că ea este un pas important în războiul dintre Stat, „societatea civilă” cu anumite interese ideologice pe de o parte, şi Biserica Ortodoxă română, de cealaltă parte (celelalte culte fiind victime colaterale).
Este, cred, evident pentru toată lumea că toate tunurile sunt puse BOR. Nu a trecut o lună de zile de când manifestaţii masive de stradă, care au dus la căderea guvernului politic, legitim democratic, şi instaurarea unui guvern nelegitim democratic, de tehnocraţi. au avut şi un mesaj explicit anti-BOR.
După aceea a apărut un nou proiect de lege care să facă obligatorie cercetarea de către CNSAS a dosarelor de la Securitate ale ierarhilor. Ştiut fiind faptul că relaţia BOR cu regimul comunist nu a fost chiar una de călău-martir, o astfel de modificare a legislaţiei va vulnerabiliza şi mai mult imaginea Bisericii Ortodoxe române.
Acum câteva zile, presa promova de zor, ca subiecte de interes, atacuri altfel hilare la adresa eleganţei anacronice a veştmintelor arhiereşti.
Ieri chiar, Curtea de Conturi anunţa nereguli destul de serioase pe Dealul Mitropoliei, în legătură cu cheltuirea banilor publici.
Astăzi a venit ştirea cu tăierea fondurilor pentru construcţia de biserici. Ce va urma? Doar viitorul ne va spune. Eu prognozez, pentru 2016, arestarea cel puţin a unui ierarh de către DNA:
Însă ce este cert e faptul că Biserica Ortodoxă română este deocamdată incapabilă de o reacţie pe măsura atacurilor la care este supusă. Iar slăbiciunea BOR se contabilizează nu doar în bani pierduţi de la bugetul de stat ci mai ales în procente importante din capitalul de încredere care vine din partea societăţii.
Chiar şi în bisericile pline în fiecare duminică, există un număr în creştere de credincioşi care nu mai sunt dispuşi să crediteze moral (şi nici financiar) ierarhia şi clerul BOR.
Vulnerabilitatea BOR este chiar în interiorul său. Şi îmi permit să contabilizez 5 puncte foarte vulnerabile.
1. Patriarhul. Deşi, teologic, Patriarhul nu este decât un episcop între alţii, ca imagine şi ca autoritate, Patriarhul este un soi de Papă al Bisericii Ortodoxe române.
El este receptat, atât în interiorul cât şi în exteriorul BOR, ca fiind „şeful”, liderul incontestabil al Bisericii.
Aceste puncte „forte” ale imaginii Patriarhului, devin vulnerabilităţi în contextul în care Patriarhul este un personaj fad intelectual, fără nicio carismă, fără vocaţia slujirii, emanând mai degrabă dispreţuitoare şi plictisită aroganţă decât dragoste părintească.
Obsesia – deloc mascată- a Patriarhului Daniel de a vedea cu orice preţ construită catedrala patriarhală cea nouă, repetarea până la enervare a solicitărilor de strângere de bani pentru proiectul oricum contestat, nu ajută nici ele cu nimic la salvarea imaginii acestuia.
2. Ierarhii locului. Abuzurile comise de diverşi ierarhi împotriva propriului cler , aroganţele lor provinciale, lipsa de dialog între mulţi ierarhi şi credincioşii lor, duc ca mulţi ierarhi să fie vulnerabilităţi interne pentru BOR. Să ne gândim la arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, la cel al Romanului, Ioachim, la episcopul Vasluiului, Corneliu, la arhiepiscopul Buzăului, Ciprian şi la alţi ierarhi care deja contabilizează un grad ridicat de antipatie din partea propriilor credincioşi.
Adversarii lor nu sunt Remus Cernea şi cei din ASUR ci credincioşi nemulţumiţi că preotul lor a fost scos abuziv din parohie, sancţionat sau chiar caterisit pentru că interese pecuniare sau pur şi simplu mofturi arhiereşti erau afectate de aceştia.
3. Marea corupţie a ierarhiei. Societatea românească nu este deloc una puritană. Dar nici nu este una pe care să o suspectăm de lipsă de inteligenţă. În momentul în care ai cazul unui arhiereu care, direct, filmat, îndeamnă la fals în acte şi în declaraţii pentru a face preot pe cineva „după placul său”, nu te poţi ascunde după portiţa procedurilor DNA; care, nici măcar el, nu poate să te arestuiască doar pentru că ai complotat o infracţiune de corupţie, jucată însă de alţii. O sancţiune canonică era mai mult decât necesară.
Faptul că nu am avut niciun ierarh care să fie public sancţionat pentru deficitul său de imagine, a contribuit major la vulnerabilizarea BOR în ansamblul său.
4. Clerul. Din păcate în ultimii 25 de ani nu a existat niciun filtru serios – altul decât potenţialul financiar al candidatului la preoţie- pentru hirotonie.
De aceea nimic nu a împiedicat degenerarea castei preoţeşti, de la cazuri foarte grave- penale (preoţi hoţi, traficanţi de droguri, violatori) , la cazuri grave moral (preoţi beţivi, clienţi de bordeluri, homosexualitatea care face ravagii prin multe mânăstiri şi centre eparhiale) până la reducerea calităţii intelectuale a preoţilor.
E un adevăr acela că, exceptând o minoritate onorabilă- şi de multe ori victimă a sabotajelor interne- lumea preoţească e departe de idealul acela, al elitei intelectuale. Iar acest lucru face ca mesajul Bisericii, chiar dacă respectat încă de mulţi, să nu mai fie credibil decât pentru foarte puţini.
5.Extremismul. Lipsiţi de păstori legitimi coerenţi, credincioşi au ales formule para-ecleziale de trăire a credinţei. Multe dintre ele au stat şi stau însă sub semnul extremismului.
Naţionalismul excesiv, filo-legionarismul, antisemitismul, ura ce a degenerat de multe ori în violenţă faţă de ne-ortodocşi, dar şi auto-suficienţa magico-superstiţioasă încurajată de unii clerici cu autoritate de „mari duhovnici”, veritabili ayattolahi ortodocşi, au decredibilizat mult BOR-ul ca partener social rezonabil.
Şi, bineînţeles, a dat enorm de multă apă la moară adversarilor Bisericii.

Dacă BOR nu va purcede repede la îndreptarea acestor vulnerabilităţi interne, prin schimbarea Patriarhului, demiterea ierarhilor cu imagine negativă, curăţenia generală în rândul clerului şi excomunicarea cuiburilor explicit sau nu, neo-legionare din interiorul său, e greu de crezut că va putea nu să revină la statutul pe care l-a avut până acum câţiva ani (acela este iremediabil pierdut) ci să îşi asume singurul rol pe care îl mai poate asuma cu folos pentru Hristos, turmă şi societate: acela de actor principal al societăţii civile.

DealulMitropoliei3

Anunțuri


Categorii:Politică, Teologie

3 răspunsuri

  1. Analiza pertinenta – si din pacata , exacta – a BOR . Din pacate pentru „tehnocratul” Ciolos , va intra in istorie postdecembrista ca primul premier executand orbeste ordine ale manipulatorilor UE&SUA de atac violent impotriva Bisericii acestui areal numit , inca , Romania .

    Apreciază

    • Din moment ce acei bani nu sunt prevăzuţi într-o proiecţie bugetară, atunci nu ai cum să speri că vei primi după aprobarea legii bugetului nişte bani, decât la o rectificare bugetară.

      Tare îmi e teamă că aici a căzut activenews.ro în capcană….

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: