Comunismul nu a fost învins. Comunismul – în varianta sa marxist-leninistă, a dat faliment.
E o nuanţă importantă care ar fi trebuit subliniată încă din ultimii ani ai comunismului, când acesta stătea să îşi dea duhul.
Ceauşescu ajunge pe 21 decembrie 1989 victimă a propriului său sistem. Practic moare nu împuşcat ci sufocat sub ruinele României socialiste.
A fost însă convenabil şi pentru el- un comunist ortodox, dar şi pentru anticomunişti, să creadă că de fapt a fost răsturnat de „cei de afară”.
Să fim serioşi, dacă la Malta s-a discutat despre schimbarea lui Ceauşescu, aceasta era doar consecinţa propriului său eşec. O ţară în colaps, înfometată, săracă, o economie nu doar falimentară ci contra-productivă (şi aici este o nuanţă) nu aveau cum să mai susţină regimul.
Dacă măcar 25 la sută din propaganda ceauşistă ar fi fost adevărată- dacă economia socialistă ar fi fost sustenabilă, dacă lumea ar fi avut cele necesare, regimul nu ar fi colapsat. Şi nici alţii nu l-ar fi dorit prăbuşit. Asta pentru că atât la Washington cât şi la Moscova se ştia că Ceauşescu poate fi un partener de dialog.
Dar unde vreau să ajung?
Desigur, la ce s-a întâmplat după 22 decembrie- capitularea necondiţionată a elitelor şi societăţii civile româneşti în faţa unui model văzut ca victorios- modelul socialist-liberal occidental (pe care românii, cu inocenţă intelectuală, l-au numit democraţie liberală şi capitalism).
Modernizarea ca mimetism- boala românilor încă din momentul colapsului rânduielii bizantine (în timpul fanaroţilor)- s-a manifestat şi în anii 80- 90. Pentru românul de peste media intelectuală- cel care contează tot timpul, ca societate civilă- nu exista loc pentru simţul critic când venea vorba de valorile occidentale. Ele erau Valorile.
Să ne gândim, spre comparaţie, la papa Ioan Paul al II-lea, care imediat după prăbuşirea comunismului (pe care l-a urât cu toată sinceritatea unui bun catolic), că prima sa reacţie a fost nu aplaudarea valorilor occidentale ci declanşarea unei lupte – care i-a marcat ultimii 14 ani de viaţă, împotriva „culturii morţii”- cum numea civilizaţia occidentală în forma ei postmodernă.
Biserica Catolică din Polonia şi intelectualitatea anti-comunistă poloneză a devenit într-un timp scurt vocea critică clară şi fermă împotriva devierilor lumii occidentale.
Anticomuniştii cehi nu au ezitat să devină eurosceptici. În Ungaria la fel- să ne uităm la evoluţia, perfect coerentă intelectual a anticomunistului Viktor Orban, la o critică bine articulată, de pe poziţii conservatoare, a eşecului Occidentului.
În schimb, în România, adularea Occidentului şi idealizarea tuturor aspectelor sale, a fost caracteristica discursului public în primii 11-12 ani. Că vorbeam de intelectuali, românii medii, muncitori şi ţărani, România intrase în zodia cultului Occidentului.
După 2001 lucrurile au început să se schimbe. Mai întâi la nivelul unei firave elite intelectuale- nici ea convinsă cu adevărat că merită să rişte propria imagine punându-se contra curentului.
Avem câteva cărţi- care sparg consensul: nişte interviuri ale lui Alexandru Paleologu, „Adio diferenţei”, a lui Claude Karnoouh (un marxist foarte conservator), „Omul recent”, al lui Horia Patapievici, avem pe Vosganian care un timp a mizat pe un conservatorism creştin, avem efortul a două edituri- Anastasia şi Humanitas, de a pune pe masă cărţi – traduse în limba română- care stricau armonia colectivă de idealizare a Occidentului.
În sfârşit, avem un naţionalism conservator creştin care atunci când nu opune mitologiei Occidentului o mitologie traco-geto-creştină, mai are intuiţii bune.

Însă, la 25 de ani de la falimentul comunismului, în pragul falimentulului Occidentului, în România nu există încă o societate civilă deşteaptă (în sensul de „trează”, dar şi în celălalt) care să poată elabora articulat o critică şi soluţii pentru a nu încasa în plex şi noul faliment.

cameron-uk-europe

Anunțuri

Publicat de Bogdan Duca

Nascut in 1980. Teolog si politolog de orientare conservatoare si crestina. Militeaza pentru aparitia unei Drepte europene si crestine care sa poata descoperi si apara identitatea autentica a Batranului Continent.

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s