Dacă se va ocupa cineva serios de istoria acestor ani, domnul Traian Băsescu va apărea ca o notă de subsol.
A fost un om politic român, inteligent, pragmatic, descurcăreţ, care a profitat de un context istoric unic pentru a face o strălucită carieră politică, ajungând chiar de două ori preşedinte al ţării, deşi în orice scenariu de Românie normală, un om ca el nu ar fi putut să fie mai mult decât un comandant de navă sau patron de galerie comercială în vreun cartier din Constanţa.
Însă, fără să ştie, Traian Băsescu a fost instrumentalizat de către forţe care altfel nu ar fi avut cum să preia controlul asupra României.
Niciodată grupurile de „intelectuali publici”, sorosişti sau libertarieni de ziua a şaptea, gedesişti sau agenţi de influenţă ai unor puteri străine, nu ar fi putut convinge un procent suficient de populaţie pentru ca să poată accede cu adevărat la butoanele puterii.
Cine ar vota-o pe Monica Macovei? S-a văzut la prezidenţiale: mai nimeni.
Însă Traian Băsescu a fost locomotiva perfectă. Om din popor, cu un grosier dar savuros simţ al umorului, ştiind să f..ă dar şi să te f…ă dacă îl calci pe bătături, Traian Băsescu a fost confirmarea în absolut a democraţiei din România, dar şi a slăbiciunii votului universal: nicicând ca în cei 10 ani Băsescu, România nu a fost condusă de un preşedinte după chipul şi asemănarea poporului său.
Ştiu, nu place, dar acesta este adevărul….
Sub pulpana hainei lui, au ajuns la putere şi la resurse nu doar o camarilă de băieţi deştepţi, băseşti mai mici, bişniţari şi profitori ai contextului (printre care cel mai reprezentativ nume este, desigur, cel al Elenei Udrea).
Au mai ajuns la putere cei despre care vorbeam mai sus şi pe care îi voi numi, generic, „sorosişti”, pentru că deşi poate unii dintre ei nu au avut contacte directe sau indirecte cu banii lui Soros, au militat pentru aceeaşi cauză.
Ei, profitând de lipsa de viziune pe termen mediu şi lung a familiei extinse Băsescu, au oferit acestuia ceea ce îi lipsea: o ideologie.
Primul element al acestei ideologii era „Jos comunismul, Iliescu şi mafia pesedistă”.
Evident, i se potrivea mănuşă lui Traian Băsescu care ştia că pentru a controla ţara, trebuie să lichideze pe cei care o controlaseră înainte.
Probabil nu s-a gândit niciun moment că, decapitând oligarhia economică care se instalase în România anilor 90- 2000, distruge de fapt economia românească şi mecanisme pe care această ţară începuse să funcţioneze.
El a gândit mult mai simplu: pleacă ei ca să venim noi.
Însă au venit ….alţii. Ştiu, nu sună corect politic ce spun, dar o ţară cu oligarhii răniţi, este o pradă uşoară pentru oligarhii de afară.
De altfel, ideologia economică susurată domnului Băsescu de „băieţii deştepţi” a fost un libertarianism utopic, în care după ce ai văzut că nu mai merge economia….dai vina pe pensionari şi pe şomeri.
Al treilea mesaj ideologic- care a şi prins de minune la români- a fost mitul justiţiei şi „statului de drept”, care cum necum, trebuie opus democraţiei.
Băsescu nu a crezut în mitul acesta decât în măsura în care s-a pins că dacă nu ai pâine şi circ, poţi să oferi răzbunare şi circ: iar poporul va fi şi mai fericit.
Sunt sigur că în ziua arestării lui Năstase, Băsescu nu s-a simţit deloc confortabil, pentru că a înţeles că va sosi momentul în care şi el va fi arestat. Sistemul îi scăpa de sub control, mai ales în contextul în care popularitatea sa, din raţiuni economice (criza şi tăierile) era pe săniuţă.basescu-938x535  Însă nu mai avea ce face. Şi chiar dacă ar mai fi avut, ideea ineptă a opoziţiei anti-Băsescu de a încerca înlăturarea lui în vara lui 2012 nu a făcut decât să îl arunce şi mai tare în dependenţa de ideologii săi de pripas.
Al patrulea mesaj ideologic a fost cel din politica externă. I s-a sugerat lui Băsescu să facă ceea ce a făcut şi Ceauşescu, E prost, deloc carismatic, vorbeşte o engleză de port, se simte stingher în „lumea mare”? Nu e nimic- se poate face util altfel.
Cum? Transformând România într-un avanpost rusofob al intereselor americane.
Numai că Băsescu nu dorea să aibă soarta lui Ceauşescu, aşa că nu a mai pierdut vremea nici cu negocierile, nici cu patriotismul. Vorba lui: decât să o… la mai mulţi licurici, mai bine unul şi bun.
Băsescu a plecat de la putere, înfrânt- cam ca toţi preşedinţii României- chiar de sistemul pe care îl crease. Însă sistemul fusese deja marcat de ideologii. Căci în 10 ani, poţi schimba o ţară….
Anunțuri

Publicat de Bogdan Duca

Nascut in 1980. Teolog si politolog de orientare conservatoare si crestina. Militeaza pentru aparitia unei Drepte europene si crestine care sa poata descoperi si apara identitatea autentica a Batranului Continent.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s